Tatiana Savciuc

Homeopatia este mai mult decăt o alegere, așa cum se crede de obicei. Ea este o reamintire constantă a organismului despre abilitatea lui naturală de a se vindeca

Vreau să încerc
1

Ce boli tratează homeopatia?

Deseori primesc întrebări de felul ‘trataţi bronşita?’, ’aveţi ceva pentru gastrită?’, ’cu remedii homeopate se poate trata alergia?’. Raspunsul este afirmativ de fiecare dată, şi ţin să menţionez că prin homeopatie se tratează bolnavul şi nu boala. Principiul fundamental al homeopatiei este individualizarea, cu o abordare holistică a persoanei, ceea ce ar însemna că nu putem separa un organ afectat de restul organismului. În homeopatie pacientul este vazut ca un tot întreg, cu toate suferinţele sale, indiferent de modul în care au fost încadrate într-un diagnostic medical.

Simptomele prezente nu sunt altceva decât „limbajul” organismului, care ne anunţă că starea de echilibru este încălcată, şi astfel se încearcă o autoechilibrare. În homeopatie nu sunt recete universale pentru o afecţiune X, şi nu sunt protocoale standardizate pentru prescrierea tratamentului. Astfel, 10 pacienţi cu „bronşită” pot primi 10 remedii diferite (Natrium sulfuricum, Arsenicum album, Bryonia, Ferum phosphoricum etc.), iar acelaşi remediu Natrium sulfuricum poate vindeca diferite afecţiuni la diferiţi pacienţi conform tabloului similium.

Sunt multe afecţiuni ce pot fi tratate printr-un tratament homeopat:

  • boli neuro-psihiatrice: cefalee, migrene, nevroze, nevralgii, tulburări neuro-vegetative, tulburări de comportament, tulburări de memorie, tulburări de concentrare, depresie, anxietate, fobie, atacuri de panică etc.

  • afecţiuni ale sitemului respirator: rinofaringite repetate, bronşite recurente, scăderea rezistenţei la infecţii, tonsilite, amigdalite, otite, vegetaţii adenoide, sinusite, haimorite, rinite alergice etc.

  • afecţiuni ale aparatului cardio-vascular: cardiopatii, dureri precordiale (în piept), diverse alte afecţiuni cardiace, ateroscleroză, hipertensiune arterială, varice, tromboflebită, tulburări cardio-vasculare datorate stresului etc.

  • boli ale sistemului digestiv: dischinezie biliară, hepatită cronică, gastrită, ulcer gastroduodenal, boală hemoroidală, colită, constipaţie, diaree, balonări etc.

  • afecţiuni urologice: pielonefrite, uretrite, cistite, enurezis nocturn etc.

  • dereglări ginecologice: tulburări ale ciclului menstrual, inflamaţii utero-anexiale, frigiditate, tulburări de menopauză, vaginită, chist ovarian, miom uterin, infertilitate, candidoză, leucoree, tulburări premenstruale etc.

  • boli alergice: rinită alergică, dermatite de contact, astm bronşic, urticărie, conjunctivită etc.

  • afecţiuni ale pielii: dermatite, acnee, eczeme, herpes, arsuri, degeraturi, psoriazis etc.

Reieşind din cele enumerate putem conclude că orice afecţiune, fie ea acută sau cronică, poate fi abordată homeopatic. Homeopatia se adresează tuturor categoriilor de vârstă de la sugari pînă la vârstnici, iar remediile homeopate pot fi administrate chiar şi în situaţiile în care administrarea medicamentelor trebuie evitată: graviditate, alăptare, alergie la medicamente etc.

Sus
1

Poate homeopatia vindeca toate bolile?

Nu, nu poate. Unele probleme sunt foarte dificil de vindecat cu orice metode de tratament. Când vizitaţi pentru prima dată un homeopat el/ea ar trebui să fie sincer cu D-stră despre ceea ce homeopatia poate sau nu poate face în cazul dat. Însă, chiar şi atunci când homeopatia nu poate vindeca, avem posibilitatea de a ameliora anumite simptome, îmbunătăţind în acest fel calitatea vieţii pacientului, reducând dozele de medicaţie alopată. Acest lucru se datorează faptului că homeopatia stimuleaza organismul pentru a face cel mai bine ce poate el să facă.

Homeopatia are limitările sale de acţiune şi nu este panacee, dar este o ştiinţă alternativă medicinei alopate, în tratarea cu succes a cazurilor acute, precum şi cronice, dar şi în îngrijirea paliativă în cazurile terminale. O percepţie comună despre homeopatie este că ea oferă beneficii de sănătate de lungă durată.

Sus
1

În cazul căror boli homeopatia este ineficientă?

Limitele terapiei homeopatice decurg din principiile fundamentale ale acestei ştiinţe. Aşadar, conform principiului similitudinii, administrarea unui remediu similar determină o reacţie de creştere a capacităţii de autovindecare şi de apărare a organismului. Prin urmare, dacă stadiul reversibil de modificare al organului afectat a fost depăşit (metastaze canceroase, necroze, infarct, sclerozare avansată, ş.a.), homeopatia nu mai poate acţiona.

Tratamentul homeopatic poate avea beneficii parţiale în cazul bolilor tratate alopat pe o perioadă îndelungată, în special cu medicamente suprimante, precum cortizonul. Explicaţia constă în faptul că simptomele bolii sunt modificate de medicamentul obişnuit, la care se adaugă şi noile simptome generate de efectele secundare ale medicamentului (cortizonului). În baza acestor pseudo-simptome, va fi prescris un remediu homeopatic „fals” (care nu este similium), iar de la el nu ne putem aştepta la prea multe.

Bolile genetice de asemenea sunt incurabile din punct de vedere homeopatic, însă persoanele cu aceste afecţiuni pot apela la homeopat pentru tratamentul maladiilor asociate. Deseori se pot observa ameliorări în calitatea vieţii lor psiho-emoţionale şi a simptomelor, dar nu putem vorbi de vindecare.

De asemenea, homeopatia este puţin eficientă în cazul unor factori de blocaj mecanic. Spre exemplu, în cazul unei litiaze renale avansate (pietre la rinichi), care îngreunează fluxul normal în organ cauzând hidronefroză – nu mai poate fi vorbă de homeopatie, tratamentul fiind chirurgical. Însă, după intervenţia chirurgicală, se poate de intervenit homeopatic şi de influenţat terenul litogen, pentru a preveni reapariţia pietrelor după o perioadă de timp.

Toate afecţiunile şi urgenţele medico-chirurgicale vor fi tratate ca atare.

Sus
1

Care este Efectul Homeopatiei în Bolile Cronice?

Bolile cronice beneficiază de un important ajutor din partea homeopatiei prin creşterea imunităţii şi influenţarea terenului, astfel are loc reechilibrarea organismului aşa încât rezistenţa lui la stimulii externi va creşte treptat şi ca rezultat apariţia unei noi recidive va fi tot mai puţin probabilă. Când tratăm persoana şi nu boala, tot felul de îmbunătăţiri sunt posibile. Succesul este mai spectaculos dacă persoana are un nivel de sănătate ridicat, iar vitalitatea şi reactivitatea este în stare destul de bună. Însă bolile care au fost tratate timp îndelungat cu preparate medicamentoase, în special cu preparate suprimante cum ar fi cortizonul, nu pot beneficia decât parţial de tratamentul homeopatic. Un tratament alopat suprimant creează un baraj în tratamentul homeopat, astfel la simptomele bolii se adaugă şi noile simptomele cauzate de aşa-zisele efecte secundare ale medicamentelor, şi în rezultat avem un tablou confuz. Astfel remediul prescris pe aceste simptome false, va fi un similimum eronat, de la care nu trebuie să ne aşteptăm la prea multe.

Homeopatia este foarte eficientă în afecţiuni cu dereglări funcţionale, şi poate fi aplicată cu succes în toate tulburările aflate în stadiu reversibil. Însă dacă există modificări organice importante este posibil ca tratamentul să fie paliativ şi să nu fie posibilă o vindecare completă.

Sus
1

Este eficientă homeopatia în cazul bolilor acute?

Există remedii homeopate care administrate în stări acute, în primele ore de debut al bolii, au o acţiune mai rapidă decât a altor medicamente. Astfel remediul homeopat indicat în stare acută are capacitatea de a opri evoluţia bolii şi de a evita cronicizarea ei. Dispunem de o varietate mare de remedii indicate în stări acute, precum: arsuri, traumatisme, entorse, vomă, febră, diaree, cefalee etc. Astfel, într-o situaţie de urgenţă, un remediu administrat la intervale frecvente de timp, poate readuce starea de bine a pacientului în cîteva ore, de la 30 minute la 40 de ore, în dependenţă de gravitatea cazului. Există cazuri în care remediul este administrat la fiecare 15 minute, pentru că pacientul are nevoie de asistenţă de urgenţă şi nu avem timp să aşteptăm.

În acelaşi timp, cu cât mai puţin tratament chimic a folosit pacientul pe parcursul vieţii sale, cu atât mai rapid va fi răspunsul la tratamentul homeopatic. Un alt factor care afectează rata de răspuns la administrarea remediului homeopatic într-un caz acut este vitalitatea pacientului, de exemplu prezenţa unor boli cronice, precum şi greutatea miasmatică, ar putea împovăra cazul. Încă un factor care joacă un rol important este timpul de administrarea al remediului homeopat. În primele ore ale unei infecţii respiratorii virale acute, în momentul în care apar doar senzaţii subiective, precum: scurgeri nazale abundente, stare generală de rău, febră etc.; un remediu homepat corect ales este eficace timp de o oră, şi deseori este suficientă doar o administrare. De exemplu, Gelsemium 200 poate vindeca un număr impozant de infecţii virale, dar numai în cazul în care există o similitudine a simptomelor.

Sus
1

Pot pacienţii care suferă de diabet să administreze remedii homeopate?

Da, de ce nu? Aportul zilnic alimentar de zahăr de către o persoană ar depăşi în mod normal cu mult cantitatea minusculă consumată sub formă de granule homeopate. Aproximativ cantitatea de zahăr consumată cu 1 ceaşcă de ceai este acea cantitate care ar fi consumată timp de o săptămână urmând un tratament homeopat. Pacientul are, de asemenea, opţiunea de a lua medicamentele în formă lichidă. În afară de aceasta, granulele homeopatice sunt compuse din lactoză, care nu este dăunătoare chiar şi pentru diabetici.

Sus
1

Remediile homeopate se pot administra la copiii mici şi nou-născuţi?

Homeopatia nu are limite de vârstă, ea poate fi administrată atât copiilor, inclusiv sugarilor, cât şi vârstnicilor, dar numai la indicaţia medicului homeopat. Deoarece remediile homeopate măresc rezistenţa organismului, este foarte înţelept ca homeopatia să fie de prima alegere pentru copii, şi să se urmeze un tratament homeopat cât mai devreme posibil, pentru ca copiii să crească sănătoşi încă de la început.

Tinus Smits, un cunoscut homeopat contemporan, susţine că 'naşterea unui copil sănătos este un miracol. Menţinerea copilului într-o stare de sănătate este o artă care a devenit din ce în ce mai dificilă în societatea noastră modernă’. Datorită unui tratament homeopatic pot fi îndepărtate predispoziţiile moştenite genetic la diferite boli, astfel tratamentul homeopat ar fi bine de urmat încă din momentul concepţiei, sau mai bine zis, chiar înainte de acest moment, prin tratarea viitorilor părinţi. Deoarece sugarii şi copiii mici au de multe ori un nivel ridicat al vitalităţii, homeopatia are rezultate excelente, atât în afecţiunile acute, cât şi în cele cronice. Remediile homeopate sunt sigure, lipsite de orice acţiune toxică sau efecte secundare, şi nu prezintă dificultate în administrare. Fiind dulci la gust, granulele homeopate sunt preferate de copii.

Sus
1

Este tratamentul homeopat sigur în timpul gravidităţii?

Homeopatia este ideală pentru femei în perioada în care pot da naştere copiilor, pentru că această ramură a medicinei este blândă din punct de vedere al impactului asupra organismului. Homeopatia este cea mai bună alegere pentru a trata anumite afecţiuni în timpul sarcinii, mai ales atunci când medicamentele convenţionale sunt contraindicate. Remediile homeopatice sunt sigure şi pentru mamă şi pentru făt. Astfel, în urma unui tratament homeopat în timpul sarcinii, vom avea o mulţime de beneficii pentru mamă şi copil. Copilul va fi mult mai sănătos şi va avea o dezvoltare armonioasă, emoţional va fi bine echilibrat, şi fizic mai puternic. Tratamentul homeopat poate ajuta femeia să se pregătească pentru naştere, în special prin favorizarea contracţiilor uterine, scurtând astfel durata travaliului. Ulterior, după naştere, tratamentul homeopat poate ajuta la instalarea şi menţinerea secreţiei lactate la mamă şi poate ajuta la o mai rapidă vindecare a cicatricei unei eventuale cezariene.

Sus
1

Pot urma tratamentul homeopatic în perioada alăptării?

Tratamentul homeopatic este sigur în perioada alăptării, şi nu prezintă nici un risc pentru copil. Dar, deoarece remediul homeopat trece prin lapte, orice tratament homeopatic trebuie făcut doar sub supravegherea medicului homeopat. Alăptarea face ca legătura între mamă şi copil să fie foarte strânsă în această perioadă şi orice influenţă în starea de sănătate a mamei se poate răsfrânge asupra sugarului. Din fericire însă, preparatele homeopatice nu influenţează copilul în vreun sens negativ ci dimpotrivă, de multe ori este posibil ca şi sugarul să aibă nevoie de acelaşi remediu în această perioadă specială. Remediul homeopat poate aduce mamei un aport energetic, echilibru emoţional, şi poate să înlăture o bună parte din simptomele care deranjează. Homeopatia ne vine în ajutor în instalarea lactaţiei, intoleranţa sugarului faţă de laptele matern, mastită sau sfârcurile inflamate şi crăpate, şi multe alte afecţiuni.

Sus
1

Ce probleme specifice femeilor sunt tratate cu succes de homeopatie?

Tot mai multe femei se confruntă cu probleme de natură ginecologică, dar aceste probleme pot lua sfârşit cu ajutorul unei terapii homeopate, care reface echilibrul organismului de dinaintea apariţiei bolii. Principalul motiv în dezvoltarea afecţiunilor ale sistemului reproductiv la femei este dezechilibrul hormonal în organism, această funcţie fiind realizată de glanda tiroidă, ovare, suprarenale şi hipofiză. Ca rezultat se pot dezvolta: sindromul premenstrual, lipsa perioadelor menstruale – amenoree, lipsa de ovulaţie, ce poate fi cauza infertilităţii, fibroame uterine, endometrioză, chisturi ovariene, mastopatie, noduli a glandei mamare şi chisturi tiroidiene, precum şi disfuncţii ovariene în menopauză, exprimate prin iritabilitate, bufeuri de căldură şi osteoporoză. Toate aceste afecţiuni au o rată mare de succes printr-un tratament homeopatic.

Scopul tratamentului homeopatic este de a stimula reajustarea naturală a nivelului de hormoni. Pe lângă patologiile cauzate de dezechilibrul hormonal, homeopatia are rezultate bune şi în afecţiunile inflamatorii, aşa cum: vulvovaginită, vaginită, endometrită, anexită, candidoză, herpes genital ş.a. Boala în homeopatie este considerată drept o schimbare în starea de sănătate a întregului organism, şi nu o dereglare a organelor şi sistemelor de organe în parte. Organismul are o capacitate naturală de apărare faţă de factorii nocivi şi capacitate de autovindecare, şi această funcţie este îndeplinită cu succes de un organism cu un statut imun bun, cu o vitalitate şi nivel energetic înalt. Însă când acestea nu-şi îndeplinesc adecvat funcţia, atunci homeopatia intervine cu succes.

Sarcina medicului homeopat este să găsească acel remediu, care va înviora forţele naturale ale organismului pentru restabilirea echilibrului, astfel boala va fi anihilată în mod natural. Urmând un tratament homeopatic corect, statutul hormonal se reechilibrează, iar chisturile sau formaţiunile nodulare se reduc şi ulterior dispar, evitând astfel în multe cazuri necesitatea unei intervenţii chirurgicale. Este lipsit de sens de a trata o tulburare prin simptome separate, în cel mai bun caz ele vor dispărea pe un timp anume, şi apoi fie că se vor reîntoarce cu aceeaşi intensitate, fie manifestându-se printr-o disfunţie mai gravă. Homeopatia, spre deosebire de medicina alopată, acţionează profund, atingând rădăcina problemei şi aduce o vindecare de lungă durată. Şi pentru că fiecare femeie este individuală şi tulburările care apar au un teren diferit, atunci şi tratamentul va fi diferit pentru fiecare caz în parte, contrar faptului că se adresează două persoane cu acelaşi diagnostic şi chiar simptome asemănătoare. Astfel se respectă unul din principiile fundamentale a homeopatiei: individualizarea tratamentului, căci homeopatia tratează nu boala în sine, dar pacientul.

Sus
1

Ce probleme specifice bărbaţilor sunt tratate cu succes de homeopatie?

Deoarece homeopatia nu abordează boala aparte, dar vede pacientul ca un tot întreg, putem menţiona că homeopatia vine în ajutor diferitor dereglări în egală măsură atât femeilor cât şi bărbaţilor. Cele mai dese adresări în afecţiunile specifice masculine sunt: prostatita, uretrita, hipertrofie de prostată, adenomul de prostată, sterilitatea masculină. În majoritatea cazurilor, cu un tratament homeopat nu doar se obţine evitarea administrării diferitor preparate hormonale şi profilaxia acutizărilor, dar de multe ori şi evitarea unei intervenţii chirurgicale. S-a demonstrat că persoanele ce suferă de afecţiuni urologice cronice, au diferite dereglări asociate, cum ar fi dezechilibrul metabolismului proteic şi glucidic, deseori asociat cu diabetul zaharat, precum şi dereglări ale homeostaziei şi balanţei hidro-electrolitice, însoţite de edeme, dereglări hormonale şi cele ale sistemului cardio-vascular, care se manifestă prin hipertensiune arterială şi boală ischemică. În acest caz homeopatia are avantajul prin individualizarea tratamentului şi abordarea persoanei ca un tot întreg, iar readucerea la echilibru a persoanei are loc fără careva efecte adverse.

Sus
1

Se pot evita operaţiile cu tratament homeopatic?

Există multe cazuri, când necesitatea unei intervenţii a dispărut datorită unui tratament homeopatic. Chirurgia este o ramură separată a medicinei, şi trebuie să se recurgă la ea când nici o medicaţie nu aduce ameliorare şi vindecare, sau în cazurile de urgenţă majoră, când viaţa pacientului este în pericol. Însă, în anumite condiţii chirurgicale, cum ar fi amigdalita, hipertrofia vegetaţiilor adenoide, hemoroizi, negi, chist tiroidian sau ovarian, fibrom uterin ş.a., homeopatia ne oferă posibilităţi terapeutice cu o rată mare de succes. Ar fi bine de menţionat că şi în cazul când intervenţia chirurgicală este inevitabilă, putem interveni cu remedii homeopate în perioada pre- şi post-operatorie, având ca scop accelerarea vindecării şi evitarea efectelor secundare ale anesteziei, precum şi pentru a contracara orice efect de anxietate. Homeopatia mânuită cu iscusinţă şi bună cunoaştere aduce rezultate spectaculoase, chiar şi atunci când se pare că nu mai sunt speranţe.

Sus
1

Se pot trata prin homeopatie bolile autoimune?

Succesul unui tratament homeopatic nu este determinat atât de mult de diagnosticul unei afecţiuni. Reuşita tratamentului depinde de nivelul de sănătate al pacientului şi de posibilitatea de a găsi remediul cel mai potrivit pentru pacientul respectiv, conform totalităţii simptomelor. În cazul când tabloul simptomatic al unei boli autoimune la un pacient este destul de clar şi sugestiv pentru un remediu homeopatic, atunci se poate obţine o ameliorare importantă. Ca şi orice altă terapie, homeopatia are limitele sale de acţiune şi nu se poate de generalizat, dar este o opţiune bună de considerat.

Sus
1

Poate fi tratată dependenţa de medicamente?

Sunt situaţii în care nu se poate de exclus total unele medicamente, în special dacă există schimbări structurale importante, de exemplu în bolile cardiace, reumatice, renale etc., îndeosebi la persoanele în vârstă. Însă în unele cazuri, administrarea unor medicamente poate fi oprită destul de repede după începerea unui tratament homeopat, altele necesitând un interval mai lung de timp. Totul este în dependenţă de natura afecţiunii, de durata bolii, intervalul de timp ce a fost sub medicaţie, de vitalitatea pacientului, de nivelul său de sănătate. Doar analizând cazul în întregime medicul homeopat va aprecia posibilităţile terapeutice ale homeopatiei, şi în ce masură ea va putea ajuta în situaţia dată.

Sus
1

Problemele psiho-emoţionale se pot trata prin homeopatie?

Da, homeopatia tratează cu succes problemele psiho-emoţionale. Deseori au loc adresări în cazul depresiilor, ale căror simptome pot fi produse de o hipofuncţie a tiroidei, sau de surmenajul psihic, dar cel mai des de traumatismele emoţionale mai vechi. În aceste cazuri remediile homeopate au un efect de "ecranare" şi fac ca suferinţa să fie percepută diminuat, cu o anumită detaşare. Apoi, după o anumită perioadă de tratament homeopat pacientul depaşeşte singur momentul, iar depresia se vindecă de la sine. Cele mai frecvente cazuri de depresie apar la femei, la bărbaţi însă apar tulburările de tip anxios, dar şi în cazul lor, remediile homeopate s-au dovedit a fi foarte eficiente.

În cazul psihozelor, cum ar fi schizofrenia, prognosticul este un pic mai pesimist. Este dificil să vorbim despre o vindecare absolută, însă şi aici homeopatia ne vine în ajutor. Astfel urmând un tratament homeopat, crizele devin mai rare şi se îmbunătăţeşte calitatea vieţii pacientului. Conform statisticilor, procentul de reuşită în cazul psihozelor este de aproximativ 60-65%.

Printre problemele psiho-emoţionale care ii fac pe oameni nefericiţi şi recurg la un tratament homeopat sunt următoarele: atacurile de panică, depresia, sentimentul de nesiguranţă de sine, de abandon, timiditate extremă, iritabilitate sau lipsa de concentrare, diverse stări emoţionale, mai mult sau mai putin conştientizate, deseori însoţite de tulburări de alimentaţie sau insomnie. Datorită faptului că tratamentul homeopatic se adresează omului ca un tot întreg, incluzând atât partea fizică propriu-zisă cât şi componenta emoţională şi mentală, o medicaţie homeopată va duce la restabilirea calităţilor care ne definesc noţiunea de sănătate mintală, exprimată prin claritate, coerenţă şi creativitate. Un tratament homeopatic va aduce o stare de bine, o încredere de sine, o linişte în faţa presiunilor vieţii, şi o capacitate de a îndeplini ceea ce v-aţi propus.

Sus
1

Ce efecte poate avea homeopatia în problemele comportamentale la copii?

Homeopatia poate vindeca eficient probleme de comportament ale copiilor, şi este o alternativă bună şi eficientă în cazul copiilor ce suferă de ADHD sau ADD. Cercetările recente au demonstrat că homeopatia are un rol benefic în tratarea copiilor hiperactivi cu deficit de atenţie. Cel mai mare beneficiu pe care homeopatia îl oferă în tratarea ADHD este că medicamentele sale sunt foarte sigure pentru copii, nu au acţiuni secundare şi nici nu creează dependenţă. Remediile homeopate au gust bun şi nu prezintă dificultate în administrare.

Pe medicul homeopat nu îl interesează diagnosticul de ADD sau ADHD, ci copilul ca personalitate, cu caracteristicele sale ce-l diferenţiază de alt copil. Simptomele şi semnele pe care le prezintă micuţul sunt "cuvintele" prin care organismul său işi exprimă dezechilibrul, iar medicul homeopat "ascultă" şi prescrie un remediu care să corespundă tuturor simptomelor prezentate de copilul aflat în faţa lui şi acel remediu ales corect va produce în câteva luni schimbarea profundă pe care parinţii o aşteapta uneori de ani de zile. Ca urmare, un tratament homeopat corect condus va readuce liniştea copilului şi a întregii familii.

Rezultatul unui tratament nu va fi instantaneu, dar efectele se vor remarca de la începutul administrării remediului şi vor fi din ce în ce mai stabile. Ameliorarea va fi atât pe planul psihologic cât şi pe nivelul fizic. Astfel în cazul în care, pe lângă ADD sau ADHD, copilul suferă de dureri de cap, astm, constipaţie, alergie, enurezis etc., toate simptomele se vor atenua în acelaşi timp. Urmând un tratament homeopat copilul nu va deveni depresiv, nu-şi va pierde apetitul, somnul şi ceea ce este cel mai important, el nu se va transforma într-un "zombie". Homeopatia susţine efortul natural al organismului de a se reechilibra, de a se vindeca şi aduce schimbări profunde atât la nivel fizic cât şi la cel psiho-emoţional.

Homeopatia ca metodă alternativă de tratament, naturală, non-toxică şi fără careva efecte secundare, poate ajuta la rezolvarea problemelor de comportament la cei mici în toate etapele lor de dezvoltare.

Sus
1

Există tratament homeopat pentru bolile alergice?

Cu siguranţă răspunsul este unul afirmativ! În mod normal, sistemul imunitar uman protejează organismul împotriva unor agenţi patogeni cum ar fi bacteriile sau virusurile. Însă în cazul unei persoane alergice, organismul lui reacţionează în mod exagerat la un alergen inofensiv ca şi când ar fi o invazie serioasă, declaşând o alarmă falsă. Drept alergeni pot servi orice substanţe: polenul, părul de animale, diferite substanţe chimice sau alimentare, praful, diferite medicamente, veninul de insecte ş.a. Se pot declanşa reacţii alergice după anumite situaţii stresante, precum dezamăgire, frică, spaimă, în urma pierderii unei persoane dragi sau după un divorţ, însă de cele mai multe ori legătura nu este percepută de persoană. Ca factori declanşatori mai pot servi şi factorii fizici ca frigul sau căldura.

Suprimarea simptomelor prin administrarea de medicamente antihistaminice nu înseamnă vindecarea alergiilor, iar tratamentul trebuie focalizat asupra hipersensibilităţii sistemului imun. Fiecare persoană alergică răspunde în mod divers la contacul cu alergenul, de unde rezultă şi diversitatea tabloului clinic şi diagnosticul dat de medic, ca exemplu febra fânului, conjunctivită, urticărie, rinită, sau prurit cutanat cu o varietate enormă de elemente morfologice.

Pentru a prescrie un tratament homeopat se ia în considerare toţi factorii ce pot fi implicaţi, precum: tipul de alergen, perioada zilei sau sezonul în care apar reacţiile alergice, alte simptome ce nu par să fie importante la prima vedere ş.a. Tratamentul homeopat este unul individualizat, şi are ca scop suprem vindecarea pacientului, care depinde de durata bolii, sensibilitatea pacientului şi nivelul său de sănătate. În cazul în care pacientul a urmat o terapie hormonală, va fi un caz mai confuz şi mai dificil în al trata, însă dacă pacientul se înarmează cu răbdare, homeopatia în timp face minuni. Astfel, în cazul unui organism alergic, homeopatia este cea mai bună alternativă, care poate reduce pragul de sensibilizare a organismului şi îmbunătăţi cu mult calitatea vieţii persoanei, aducând ulterior o vindecare sigură şi de durată.

Sus
1

Pot folosi remediul prescris unei prietene pentru simptome asemănătoare?

Cu siguranţă NU, deoarece în homeopatie alegerea remediului este strict individualizată. Astfel doi pacienţi cu acelaşi diagnostic clinic şi simptome asemănătoare, de cele mai dese ori vor primi remedii diferite, în dependenţă de caracteristicile şi trăsăturile specifice fiecăruia în parte. Şi invers, două persoane care se adresează cu două patologii diferite, pot primi acelaşi remediu. Iată de ce în homeopatie nu se tratează după principiul „mi-a sfătuit farmacista” sau „aceasta i-a ajutat vecinei”. Astfel un medic homeopat nu face prescrierea pe diagnoză, dar pe totalitatea simptomelor şi modalităţilor.

Prescrierea homeopată este o măiestrie, homeopatia – o artă, iar organismul uman – un instrument muzical ce necesită o „ajustare” individuală.

Sus