Bacterie sau virus?!

Infecție bacteriană sau virală? – această întrebare ar trebuie sa fie pusă de fiecare medic înainte de a face o prescriere în situațiile acute. Articol dat a aparut ca rezultat al observațiilor mele din experiența zilnică referitor la administrarea neargumentată a antibioticelor. Nu de puține ori aud de la pacienții mei, că copiii lor au primit destul de multe antibiotice, chiar și în viroze, ceea ce este o eroare majoră.
Să reținem: administrarea antibioticelor în viroză este inadmisibilă, și nu orice febră denotă o infecție bateriană, deci febra nu se tratează cu antibiotice. Cînd este cazul administrării antibioticelor poți afla în articolul meu Antibiotice – da sau ba? Febra în sine nu reprezintă altceva decît un simptom de apărare a organismului. În timpul febrei în organism are loc stimularea funcției fagocitare a leucocitelor, formarea de substanțe biologic active implicate în procesul vindecării, precum și anticorpilor specifici. Astfel, ca rezultat are loc antrenarea și maturizarea sistemului imun.

Principalele criterii în diferențierea unei infecții virale de una bacteriană sunt:

  1. Infecția virală de obicei are un debut mai brusc, cu un tablou mai expresiv.
  2. De obicei in viroze febra crește brusc, și are valori destul de ridicate: 38-39, pe cînd în cea bacteriana rareori se ridică mai sus de 38.
  3. Infecția virală afectează întreg organismul, cea bacteriană afectează localizat.
  4. Analiza generală a sîngelui va aduce o claritate în tabloul clinic:

* viroze – de obicei numarul leucocitelor ramîne neschimbat sau puțin mai jos de norma, rare cazuri cînd este puțin ridicat. In formula leucocitară : limfocitele și/sau monocitele sunt mărite, și respectiv – numărul neutrofilelor este scazut. VSH deseori puțin crescut.

* infecții bacteriene – numărul leucocitelor este crescut din contul neutrofilelor, cu deplasarea formulei spre stînga (neutrofilele nesegmentate sunt crescute). VSH deobicei foarte crescut.

Mă întreb de ce totuși sunt comise de medici așa erori, precum prescrierea antibioticelor în infecțiile virale?

Infecțiile respiratorii acute la copii în 80% sunt de origine virală, care de obicei decurg cu febră ce dureaza 3-4 zile, și se tratează simptomatic. Dacă febra durează mai mult de 5 zile atunci copilul necesită investigat suplimentar, cu suspecție la suprainfecție bacteriană.

Cu toate acestea, antibioticele sunt prescrise foarte des chiar din primele zile de manifestare a bolii, fără a fi efectuate careva analize de laborator. Ași găsi în această situație urmatoarele scuze :

  1. Medicul prescrie antibiotic din prima zi ca argument fiind prevenirea unei suprainfectii, ce este total eronat și inadmisibil. Suprainfecția, dacă nu este o infecție bacteriană inițială, apare după ziua a 5 de boală.
  2. Medicul indică la insistența părinților, care sunt convinși că dacă medicul nu a prescris antibiotic – rezultă că nu a indicat un tratament suficient. Pacientul este deja obișnuit să iasă din cabinetul medicului cu o prescriere de un număr umpunător de preparate, și un antibiotic « puternic », pe cînd sfaturile utile sunt neglijate.
  3. Din neștiință, cu părere de rau.

Cunoasterea diferențelor dintre o infectie bacteriana de cea virală ne permite să beneficiem de un șir de avantaje:

  • Va reduce din administrarea antibioticelor, și ca rezultat vom obține maturizarea sistemului imun la copii.
  • Copiii nu vor mai suporta reacțiile adverse ale antibioticelor, și se vor reduce reacțiile alergice.
  • Dacă numărul de administrare neargumentată a antibioticelor se va reduce,astfel poate fi ameliorată una din marile problem globale – rezistența bacteriilor la antibiotic.

Am sa inchei acest articol cu: Primum – non nocere, ce ar veni: întâi de toate, nu face rău. Acesta fiind principiul non-vătămării, un principiu etic fundamental pe care se bazează medicina.

Distribuie

Share to Google Plus
Share to Odnoklassniki

Tag-uri:

Articole similare: