Dacă ți-ai pus vre-odată întrebările: “Antibiotice – Da sau Ba?!”, “Este argumentată administrarea lor în cazul dat sau nu?”, “Se poate de evitat administrarea lor sau este vitală în cazul dat?” – atunci acest articol merită atenția ta!
Descoperirea antibioticelor în secolul XX a fost un moment important în istoria medicinei. Din momentul descoperirei Penicilinei, primul antibiotic, ele au salvat un numar impunător de vieți. Sunt afecțiuni care necesită indicație majoră în administrarea acestor medicamente, însă administrarea lor trebuie să fie bine argumentată.
Antibioticele au și latura care le umbrește eficiența lor, doarece folosite abuziv și necugetat ele au cauzat un șir de efecte nedorite. Consumul de antibiotice fără indicații medicale reale a crescut destul de mult în ultimii ani. Conform studiilor recente administrarea neargumentată a antibioticelor este de 60-80%. O astfel de administrare a antibioticelor este eronată, și fac mai mult rău decât bine.
Să punctăm câteva aspecte pe care ar trebui să le știe fiecare:
1. Antibioticele, prin însăși denumirea lor “anti” – contra, “bios” – viață, distrug bacteriile în mod neselectiv. Deci, pe lângă agentul patogen ce a cauzat boala, va fi distrusă și flora bacteriană benefică din intestin. Astfel, în cazul când bacteriile probiotice nu se mai pot înmulți, va scădea imunitatea. Cu cât sunt administrate mai mult antibioticele la copii, cu atât sistemul lor imunitar devine mai slab și imatur.
Important de știut faptul că sistemul imun, alături de cel nervos, sunt singurele sisteme ale organismului uman care se “autoeducă” învățând din propria experiență. Sistemul imun creează anticorpi în urma faptului că vine în contact cu agresorul: microb sau virus. În momentul când agentul patogen nimerește în organism, sistemul imunitar este alarmat, și atunci el va expedia primii săi soli pentru a cerceta și a recunoaște dușmanul”. Preluând “imaginea” acestuia ei o transmit “centrului de comandă”. Ca mai apoi după o analiză a “inamicului” se daclanșează lupta pentru reinstalarea stării de sănătate: prin producerea de substanțe biologic active și formarea anticoprilor specifici. Formarea anticorpilor în cazul primului contac cu agentul are loc de obicei timp de 3-5 zile.
Atenție: dacă administrarea antibioticelor are loc în primele 3 zile, în acel momentul cînd organismul identifică agentul patogen, atunci “cercetașii” nu mai au ce studia. Deoarece antibioticele, ca un grup de mercenari, au distrus mai devreme dușmanul, sistemul imun ramine fără activitate, și nu mai poate dezvolta anticorpi. În astel de cazuri sistemul imun rămine imatur, deoarece nu s-a confruntat cu dușmanul. Iar când persoana are contact repetat cu același microb, timpul necesar de identificare și formare a anticorpilor este deja mult mai mare, cam de 5 zile. Deci și durata bolii va fi mai mare iar lupta mai grea, deoarece organismul este fără “apărători” în fața dușmanului. Însă, în cazul cînd infecția primară a fost tratată fără a fi luate AB “după ureche”, răspunsul imun este promt și lupta este mai ușoara, starea de sănătate instalându-se cu mult mai rapid. Deoarece varietatea microbilor este foarte mare, sistemul imun are sarcina de a crea o armată întreagă de diverși “soldați” specifici pentru fiecare tip de virus sau bacterie.
2. Utilizarea incorectă și abuzivă poate determina un șir de reacții alergice în rîndul copiilor, și nu numai. Copiii până la 1 an sunt foarte sensibili şi pot dezvolta uşor alergii la medicamente sau alimente. Conform studiilor medicale, administrarea antibioticelor la vârste foarte mici crește riscul de apariţie a astmului la copii. Antibioticele sunt responsabile de un șir de reacții alergice ca: urticarie, fitodermatoze, diverse erupții cutanate, edem Quinqke ș.a.
3. Administrarea antibioticelor pot cauza fluoroză – apariția petelor pigmentare pe dantura la nivelul incisivilor.
4. Utilizarea frecventă a antibioticelor poate cauza un dismicrobism, astfel favorizându-se apariţia candidei. Candida este o ciupercă condiționat patogenă, care populează sistemul digestiv, însă care se înmulţeşte rapid atunci când are loc un dezechilibru al pH-ului, cauzat de tratamentul cu antibiotice. Candida poate coloniza pielea și mucoasele, creând astfel un alt deranj pentru pacient, care va necesita o nouă intervenție externă.
5. În urma tratamentelor cu antibiotice neargumentate clinic, sau indicate fără antibioticogramă, se creează bacterii rezistente, care vor fi mult mai dificil de tratat apoi. Astfel că administrarea antibioticelor în răceli banale, infecții respiratorii virale, roșu în gât, rinite alergice nu aduc nici un beneficiu, și nu fac altceva decât să lungească durata bolii. Doctorul Arjun Srinivasan, director la Center for Deseases Control and Prevention, USA, Atlanta, susține că rezistența la antibiotice este o problemă cu adevărat îngrijorătoare și așa numită “era a antibioticelor” a ajuns la sfârșit.
6. Antibioticele au diverse efecte toxice care pot cauza pierderea auzului, dereglări în coordonare, afecțiuni a nervului optic, afecțiuni renale. În unele cazuri administrarea antibioiticilor este interzisă! În acest caz menționăm preparatele Gentamicina și Lincamicina, care fac parte din grupul aminoglicozidelor, indicate în afecțiuni Gram-negative. Ele se administrează cu mare precauție și cu un control riguros, datorită acțiunei sale ototoxice – cauzând afecțiuni otice până la surditate; și nefrotoxice – cauzând diverse complicații renale. Deci administrarea acestora ar trebui să fie foarte bine argumentată, și niciodată ambulator sau la domiciliu, nemaivorbind de automedicație.
Să reținem:
- antibioticele ar trebui luate în infecții bacteriene conform antibioticogramei și doar în urma unei prescripții medicale.
- antibioticele nu au nici un argument pentru a fi administrate în diverse infecții virale,
- ele nu scad temperatura (pentru așa cazuri sunt antipireticile),
- și nu tratează tusa (o fac antitusivele),
Fiind administrate în situațiile menționate mai sus, ele nu fac altceva decât să calmeze părinții și să fie asigurați că “fac ceva”, nu neaparat cel mai bun.
Notă: Cele prezentate mai sus nu susțin că antibioticile în sine sunt un mare rău, ci administrarea lor exagerată și de multe ori neargumentată fac răul cel mare.
Îmi face plăcere să fiu medicul tău homeopat, iar vindecarea poate fi doar la un click distanță.
Tatiana Savciuc
CCH, RCSHom, IACH (cert), MD (Europe)
Fondatoare Homeopatie.md
