Holera este o boală infecțioasă severă cauzată de bacteria Vibrio cholerae. Aceste bacterii au fost descoperite în 1883 de către bacteriologul german, Robert Koch. Pătrunderea bacteriilor în organism are loc de obicei prin apa contaminată. Vibrionul holeric, ajungând în intestinul omului, secretă o toxină care lezează peretele intestinului subțire provocând diaree severă și deshidratare. Netratată, în caz de simptomatologie severă, holera poate fi fatală în cateva ore, chiar și în cazul persoanelor cu un sistem imunitar puternic. Canalizarea modernă și tratarea apei au eliminat practic holera în țările industrializate, dar boala este încă prezentă în țările din Africa, Asia de Sud și Haiti. Însă, când sărăcia, războiul sau dezastrele naturale îi fortează pe oameni să locuiască în condiții aglomerate, fără o igienă adecvată, riscul epidemiei de holera este eminent și în țările dezvoltate.
Factorii de risc în infectarea cu vibrionul holeric
Oricine este susceptibil la holera, exceptie fac sugarii care au imunitate de la mamele care alapteaza si care au avut anterior holera. Factorii de risc pentru infecția cu bacetria holera sunt:
- Conditii sanitare slabe. Holera are mai multe șanse să se răspândescă rapid în situațiile în care un mediu sanitar – inclusiv o alimentare cu apa sigură – este dificil de întretinut: taberele de refugiati, tările sărace și zonele devastate de foamete, de război sau de dezastre naturale;
- Acidul gastric redus sau inexistent (hipoclorhidria sau achlorhidria). Bacteria de holera nu poate supraviețui într-un mediu acid. Acidul gastric servește adesea o primă barieră și măsură de apărare împotriva infectiei. Persoanele cu nivel scăzut de acid gastric – cum ar fi copiii, adulții în vârstă și persoanele care administrează medicamente antiacide, nu dispun de această protecție, fiind expuși unui risc mai mare de holeră;
- Expunerea la holeră. Fiind în contact, sau locuind cu cineva care are boală, riscul de îmbolnăvire crește.
- Consumul de crustacee crude, fructele și legumele nefierte pot de asemenea să găzduiască bacteria. Regulile de igienă ar trebui să fie respectate cu strictețe. Dacă se cunoaște despre riscul eminent al unei epidemii de holeră, sau dacă călătoriți în țările tropicale – fiți foarte selectivi și precauți la ce alegeți să consumați, și în ce condiții a fost preparată mîncarea.
Profilaxie
Holera este adesea răspândită prin alimente și din cauza igienei precare. Respectarea unor măsuri simple pot reduce riscul de a contracta holera. Când călătorești în zone în care boala este endemică, este important să:
– Mănânci doar fructe pe care le-ai curățat.
– Eviți salatele, peștele crud și legumele necoapte.
– Asigură-te că mâncarea este bine gătită.
– Asigură-te că apa este îmbuteliată sau fiartă și sigură pentru consum.
– Evită mâncarea de stradă, deoarece acest lucru poate transporta holera și alte boli.
– Evită călătoriile în zona de epidemie de holeră.
Holera – simptome și tabloul clinic
Simptomele de debut a holerei vor aparea între 12 ore și 5 zile de la expunere, și pot varia de la o simptomatologie ușoara la una severă. Se cunosc și cazuri asimptomatice, cînd persoana infectată cu bacteria holera nu dezvoltă nici un simptom, deși bacteriile sunt prezente în fecale timp de 1-10 zile dupa infecție si sunt eliminate în mediul înconjurător, prezentând un potențial de infectare pentru alte persoane.
Persoana infectată nu dezvoltă febră, însă are scaune diareice, apoase, explosive, numite „scaune cu apă de orez”, deoarece poate arăta ca apa care a fost folosită pentru spălarea orezului. Din cauza scaunelor diareice și a vomei are loc deshidratarea și pierderea de electroliți care duc la apariția crampelor la picioare. Persoana bolnavă poate pierde rapid lichide, până la 20 de litri pe zi. O pierdere de 10% sau mai mult din greutatea corporală indică o deshidratare severă.
Semnele de deshidratare sunt: pliu lent cutanat, ochi înfundați în orbită, gura uscată, scăderea secreției sudoripare, tahicardie, hipotensiune, vertij, pierdere rapidă în greutate, șoc.
Ia aminte, holera este o afectiune ce pune în pericol viața pacientului și reprezintă o urgență medicală. Din fericire, holera este ușor de tratat. Deshidratarea severă prezintă riscul cel mai mare, iar dacă se neglijează adresarea pentru ajutorul medical, foarte rapid poate duce la caz letal.
Tratamentul holerei
Scopul principal al tratamentului este de a înlocui lichidele și electroliții pierduti din organism. Inițial, în formele ușoare până la moderate, este recomandată rehidratarea orală. În cazuri avansate, când pacientul nu este în stare să ia rehidratare orală, se recomandă rehidratarea intravenoasă. Ia aminte: se începe rehidratarea cît mai curând pentru a restabili pierderea de lichide și electroliți.
Antibioticele pot scurta durata bolii, dar nu se recomandă utilizarea în masă a antibioticelor pentru holeră, din cauza riscului crescând de rezistență bacteriană. Medicamentele anti-diareice nu sunt utilizate deoarece împiedică bacteriile să fie eliminate din corp.
În formele ușoare de holeră pacientul își revine în 3-6 zile. Decesele sunt mai mult de 50% în cazurile netratate și mai puțin de 1% în cazurile care sunt tratate la timp.
Remedii homeopate utile în holera
Homeopatia a fost folosită cu success în epidemiile anterioare de holeră. În 1831, Hahnemann, fondatorul homeopatiei, a fost primul care a identificat remediile homeopate care au tratat cu succes în epidemia de holeră asiatică ce a cuprins Europa. Aceste remedii au fost: Camphor – util în debutul bolii și Cuprum metallicum, iar Veratrum album, Bryonia alba, Rhus toxicodendron – pentru etapele de mai tîrziu în evoluția bolii. Astăzi, aceste remedii sunt încă folosite cu succes de medicii homeopati în timpul focarelor de holeră din țările în curs de dezvoltare, și nu numai.
Ghid tratament homeopat din epidemiile trecute:
1. Remediile homeopate sunt alese individual, în funcție de care dintre următoarele simptome domină cazul: senzație de rece a corpului, diaree, vărsături sau crampe.
2. Remediile erau prescrise în potență între 3X – 30CH, în dependență de indicație și disponibilitate.
3. Remediile au fost administrate câte 1-2 granule sau 5-7 picături per doză.
4. În general, remediile au fost administrate la fiecare 15 minute pentru simptomele severe sau în debutul holerei. Pentru simptomele mai puțin severe, administrarea a fost făcută la fiecare 30 minute sau la 1 oră, cu reducerea frecvenței dozelor odată cu îmbunătățirea stării.
Cel mai des indicate remedii homeopate în holeră sunt Camphor, Cuprum metallicum și Veratrum album. Alte remedii utile sunt Arsenicum album, Carbo vegetabilis, Croton Tiglium, Podophyllum, Aloe, Ipecacuanha, Colchicum, Jatropha. Remediile homeopate sunt folosite cu succes și ca profilaxie în zona endemică. Dacă folosești homeopatia ca terapie pentru tine și familia ta, și ești expus riscului de infectare cu holeră, probabil ai considera să dispui de aceste remedii homeopate în trusa ta. Ia legătura cu medicul tău homeopat și discută despre diluția recomandată. La primele simptome, nu ezita să faci adresarea și să fii sub supravegherea specialistului. Spune nu automedicației și doctorului Google. Încrede-te pe mîinele unui homeopat bun.
Îmi face plăcere să fiu medicul tău homeopat, iar vindecarea poate fi doar la un click distanță!
Tatiana Savciuc
CCH, RCSHom, IACH (cert), MD (Europe)
Fondatoare Homeopatie.md
